Arhiva
Economie
Un nou ambalaj pentru Reformă. Ce va ieşi de data asta?
Guvernul ar reduce în 2010 masivul aparat birocratic, cu costurile lui crescute de la an la an. În cea mai mare parte a perioadei post-comunistă, aceasta a fost una dintre marile amânări, parte a unei mari amânări a reformei statului. Dacă se va întâmpla acum, atunci a început deloc inspirat, cu învăţământul. De ce, cum, care e raportul risc-beneficiu şi cât de reală e intenţia politicienilor de a face reforme ?
Citeşte mai departe
Politică internă
Cât ne costă democraţia în 2009
Pentru susţinerea sistemului democratic în România statul cheltuie, în mod normal, aproape 30 de milioane de euro anual. În 2009, an cu două scrutinuri electorale (europarlamentare şi prezidenţiale) plus un referendum, suma aproape că se triplează ajungând la 87.3 milioane de euro. Banii daţi de stat se împart în trei categorii. Într-o primă categorie intră subvenţiile şi avantaje directe date partidelor politice, inclusiv celor neparlamentare, respectiv bani de la Secretariatul General al Guvernului, priorităţi la alegerea sediilor, bonusuri pentru partidele care promovează femei în legislative locale sau centrale. O a doua categorie o reprezintă cheltuielile efective pentru desfăşurarea alegerilor. A treia categorie, vine din zona gri: partidelele politice pot folosi, fără mari repercusiuni, aparatul de stat – instituţii publice, pentru susţinerea campaniilor electorale şi cheltuilor curente (de la xeroxuri la maşini de serviciu). Deşi legea interzice expres aceste lucruri, sancţiunile sunt extrem de blânde.
Citeşte mai departe
